Un apartament la ultimul etaj se cere cu 5,8% mai ieftin pe metru pătrat decât unul de la un etaj intermediar din aceeași zonă, cu același număr de camere. Parterul, doar cu 1,4%. Demisolul, cu 20,1%. Am comparat 56.208 apartamente de vânzare, fiecare numărat o singură dată, oricâte portaluri l-ar publica, în anunțurile active pe 25 septembrie 2026.
Ideea că parterul „se vinde greu și ieftin” nu se vede în prețurile cerute: în București, Iași și Sibiu, parterul are practic același preț pe metru pătrat ca etajele de deasupra. Ultimul etaj, în schimb, este mai ieftin în opt dintre cele nouă orașe pe care le-am putut măsura.
Contează cât de vechi e blocul
Aproape două treimi dintre anunțuri spun anul construcției. Pe ele, diferența dintre blocurile vechi și cele noi este clară:
| Blocul | Parter | Ultimul etaj | Demisol | Apartamente comparate (parter / ultimul etaj) |
|---|---|---|---|---|
| Construit până în 1990 | −0,7% | −7,4% | prea puține | 2.508 / 3.156 |
| Construit între 1990 și 2009 | −3,6% | −8,2% | prea puține | 675 / 668 |
| Construit după 2010 | +0,9% | −1,1% | −15,7% | 2.649 / 2.204 |
| Anul nu apare în anunț | −1,3% | −6,3% | −26,4% | 2.967 / 1.946 |
| Toate | −1,4% | −5,8% | −20,1% | 8.799 / 7.974 |
Diferența față de etajele intermediare ale blocurilor cu cel puțin trei etaje, pe metru pătrat, în aceeași zonă și cu același număr de camere. „Prea puține”: sub 100 de apartamente la demisol.
În blocurile de dinainte de 1990, ultimul etaj pierde 7,4%. În cele construite după 2010, doar 1,1%, iar parterul se cere chiar puțin mai scump decât etajele intermediare. Datele nu spun de ce. Două explicații posibile, pe care nu le-am măsurat: la blocurile vechi, ultimul etaj înseamnă de obicei acoperișul și izolația blocului; la cele noi, ultimul etaj are uneori terasă, iar parterul, grădină proprie.
Pe orașe
| Oraș | Parter | Ultimul etaj | Apartamente comparate (parter / ultimul etaj) |
|---|---|---|---|
| București | −0,3% | −7,3% | 2.974 / 1.671 |
| Cluj-Napoca | −2,5% | −3,0% | 1.286 / 1.080 |
| Timișoara | −2,2% | −7,0% | 854 / 984 |
| Iași | 0,0% | −6,8% | 494 / 519 |
| Popești-Leordeni | +6,8% | +2,8% | 317 / 264 |
| Brașov | −7,1% | −4,3% | 440 / 442 |
| Sibiu | −0,3% | −3,7% | 568 / 419 |
| Craiova | −3,4% | −8,9% | 164 / 281 |
| Oradea | −1,3% | −6,3% | 194 / 259 |
Toate orașele cu cel puțin 300 de apartamente la etaje intermediare și 150 la parter și la ultimul etaj.
Două excepții merită privite. În Brașov, parterul este singurul caz în care se cere mai ieftin decât ultimul etaj (−7,1%). În Popești-Leordeni, unde 95% dintre apartamentele de vânzare care își spun anul sunt în blocuri construite după 2010, atât parterul (+6,8%), cât și ultimul etaj (+2,8%) se cer mai scump decât etajele dintre ele.
Ce înseamnă pentru cine cumpără
- Parterul nu e automat o afacere. În majoritatea orașelor, vânzătorii nu cer mai puțin pentru el. Dacă un parter e mult sub prețul zonei, motivul e aproape sigur altul decât etajul. Vezi de ce e ieftin un apartament.
- La ultimul etaj al unui bloc vechi, reducerea tipică e în jur de 7%. Merită știut ce acoperă: la vizionare, uită-te la tavan, la colțurile camerelor și întreabă când a fost refăcută hidroizolația. Lista completă: ce verifici la vizionare.
- Demisolul se cere cu o cincime mai ieftin. Nu e aceeași locuință cu parterul: lumina și umezeala sunt altele.
- Pe pagina unui anunț, când zona are destule apartamente comparabile, vezi cât de departe e prețul pe metru pătrat de mediana celor cu același număr de camere (din sector sau din oraș, când zona are prea puține). Compară cifra aceea cu tabelele de mai sus.
Întrebări frecvente
E mai ieftin un apartament la parter?
Puțin: parterul se cere cu 1,4% mai ieftin pe metru pătrat decât un etaj intermediar din aceeași zonă, cu același număr de camere; în București, Iași și Sibiu, practic la același preț (anunțurile active pe 25 septembrie 2026).
Cu cât e mai ieftin ultimul etaj?
Cu 5,8% pe metru pătrat față de etajele intermediare din aceeași zonă; ultimul etaj e mai ieftin în opt din cele nouă orașe măsurate.
Cât de ieftin e un apartament la demisol?
Cu 20,1% pe metru pătrat sub etajele intermediare din aceeași zonă, cu același număr de camere.
Cum am măsurat. Pentru fiecare apartament de vânzare, am împărțit prețul cerut pe metru pătrat la mediana apartamentelor din același oraș, aceeași zonă (așa cum o numește anunțul) și cu același număr de camere, doar în grupurile cu cel puțin 20 de apartamente. Apoi am luat mediana acestor rapoarte pentru fiecare poziție: parter, demisol, ultimul etaj și etajele dintre ele. Ultimul etaj îl recunoaștem doar când anunțul spune și câte etaje are blocul, și doar la blocurile cu cel puțin trei etaje. Un apartament publicat pe mai multe portaluri contează o singură dată. Am păstrat garsonierele și apartamentele cu până la 4 camere, între 15 și 250 m² și între 10.000 și 3.000.000 €. Am folosit portalurile ale căror anunțuri le recitim la fiecare trecere: Storia, OLX, Publi24, Romimo, Lajumate, Blitz, Imopedia și Anunțul. Am verificat și că niciun portal nu trece „parter” când etajul lipsește: parterul are între 13% și 18% din anunțuri pe fiecare dintre ele.
Ce nu arată cifrele. Sunt prețuri cerute, nu prețuri de vânzare: un parter poate sta mai mult pe piață sau se poate negocia mai mult, iar asta nu se vede aici. Zona e cea scrisă în anunț, deci același cartier scris în două feluri formează două grupuri. Toate cele 14 rânduri, cu numărul de apartamente din spatele fiecărei cifre, sunt în fișierul CSV. Metodologia generală: /metodologie.